Campania "Tu decizi!" poate fi considerata o premiera in contextul alegerilor europarlamentare din Romania, ca demers specializat, cu tinta generala, de mobilizare a interesului cetatenesc in vederea participarii la scrutinul european din 7 iunie 2009. Anterior, la alegerile din noiembrie 2007, a existat o campanie de informare si mobilizare, realizata de Biroul de Informare al Parlamentului European in Romania, dar aceasta a fost prioritar sectoriala -vizand in primul rand tinerii-, si cuprindea, printre altele, dezbateri si o "euro-caravana".
Legat de oportunitatea unei asemenea campanii, aceasta tine de domeniul evidentei din moment ce este vizat votul pentru alegerea reprezentantilor cetatenesti in singura institutie a UE aleasa direct, una care, nu intamplator, are -odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona- cu adevarat calitatea de co-legiuitor al Uniunii.
In ceea ce priveste planificarea campaniei, obiectivul referitor la cresterea gradului de informare a cetateanului pare a fi fost atins, in baza datelor prezentate de organizator legate de numarul mare de persoane la care au ajuns mesajele campaniei. Un esec poate fi insa considerata incercarea de a genera o dezbatere nationala pe marginea subiectului alegerilor europarlamentare. Esecul trebuie impartit, pe buna dreptate, cu partidele politice, care in Romania -ca de altfel si in restul Europei- nu si-au axat propria campanie electorala pe asteptarile realiste de la Parlamentul European si pe o dezbatere asupra proiectelor pentru cetateni din perspectiva competentelor PE.
O mentiune este utila si cu privire la elementul politic al campaniei pentru PE. Campania "Tu decizi!" si-a asumat, potrivit organizatorilor, inca din faza de proiect un statut apolitic; experienta politica dovedeste insa ca oamenii voteaza partide si persoane -cu optiunile aferente- si mai putin o institutie ca atare. Acesta este asadar un element care influenteaza prezenta la vot si diminueaza eficienta unei campanii pur institutionale, "neutre".
Mesajul titlu al campaniei ("Tu decizi!"), este unul simplu, clar si la obiect. Organizatorii campaniei afirma in acelasi timp insa ca prefera un mesaj axat pe beneficii. E un lucru bun, cu singura limitare importanta data de faptul ca mesajul axat pe beneficii este util doar in masura in care votantul stie si cine ii acorda respectivele beneficii si poate diferentia astfel intre partide/ candidati. De exemplu, ii putem spune alegatorului ca "El decide" in ce masura pietele financiare vor fi mai mult sau mai putin reglementate, dar daca partidele politice nu abordeaza acest subiect in propriul arsenal de mesaje -cu angajamentul politic aferent, cetateanul nu are un motiv sa mearga la vot. Nu poate vota pentru o reglementare mai serioasa, de exemplu, daca nu stie care din candidati /partide sunt in favoarea unei asemenea politici europene.
La capitolul implementarea campaniei este de remarcat, la sectiunea originalitate, lansarea unui "Choice Box". Poate ca o locatie centrala, in Bucuresti de exemplu, ar fi fost mai potrivita decat Gara de Nord, unde oamenii sunt mai degraba grabiti in trafic decat dornici de informare aprofundata sau transmitere de mesaje europene. Desi sprijinul celebritatilor nu mai este o originalitate a unei campanii, este de remarcat si ideea participarii lui Cristian Chivu in promovarea campaniei. Ramane insa de stabilit felul in care oamenii au facut legatura intre celebrul fotbalist si PE, fiind astfel motivati in a vota in alegerile pentru Parlamentul European.
Legat de oportunitatea unei asemenea campanii, aceasta tine de domeniul evidentei din moment ce este vizat votul pentru alegerea reprezentantilor cetatenesti in singura institutie a UE aleasa direct, una care, nu intamplator, are -odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona- cu adevarat calitatea de co-legiuitor al Uniunii.
In ceea ce priveste planificarea campaniei, obiectivul referitor la cresterea gradului de informare a cetateanului pare a fi fost atins, in baza datelor prezentate de organizator legate de numarul mare de persoane la care au ajuns mesajele campaniei. Un esec poate fi insa considerata incercarea de a genera o dezbatere nationala pe marginea subiectului alegerilor europarlamentare. Esecul trebuie impartit, pe buna dreptate, cu partidele politice, care in Romania -ca de altfel si in restul Europei- nu si-au axat propria campanie electorala pe asteptarile realiste de la Parlamentul European si pe o dezbatere asupra proiectelor pentru cetateni din perspectiva competentelor PE.
O mentiune este utila si cu privire la elementul politic al campaniei pentru PE. Campania "Tu decizi!" si-a asumat, potrivit organizatorilor, inca din faza de proiect un statut apolitic; experienta politica dovedeste insa ca oamenii voteaza partide si persoane -cu optiunile aferente- si mai putin o institutie ca atare. Acesta este asadar un element care influenteaza prezenta la vot si diminueaza eficienta unei campanii pur institutionale, "neutre".
Mesajul titlu al campaniei ("Tu decizi!"), este unul simplu, clar si la obiect. Organizatorii campaniei afirma in acelasi timp insa ca prefera un mesaj axat pe beneficii. E un lucru bun, cu singura limitare importanta data de faptul ca mesajul axat pe beneficii este util doar in masura in care votantul stie si cine ii acorda respectivele beneficii si poate diferentia astfel intre partide/ candidati. De exemplu, ii putem spune alegatorului ca "El decide" in ce masura pietele financiare vor fi mai mult sau mai putin reglementate, dar daca partidele politice nu abordeaza acest subiect in propriul arsenal de mesaje -cu angajamentul politic aferent, cetateanul nu are un motiv sa mearga la vot. Nu poate vota pentru o reglementare mai serioasa, de exemplu, daca nu stie care din candidati /partide sunt in favoarea unei asemenea politici europene.
La capitolul implementarea campaniei este de remarcat, la sectiunea originalitate, lansarea unui "Choice Box". Poate ca o locatie centrala, in Bucuresti de exemplu, ar fi fost mai potrivita decat Gara de Nord, unde oamenii sunt mai degraba grabiti in trafic decat dornici de informare aprofundata sau transmitere de mesaje europene. Desi sprijinul celebritatilor nu mai este o originalitate a unei campanii, este de remarcat si ideea participarii lui Cristian Chivu in promovarea campaniei. Ramane insa de stabilit felul in care oamenii au facut legatura intre celebrul fotbalist si PE, fiind astfel motivati in a vota in alegerile pentru Parlamentul European.
Cat priveste evaluarea campaniei facuta de organizatori, important ar trebui sa fie un sondaj pe criterii de eficienta. Doar astfel s-ar putea ajunge la o evaluare mai clara a impactului campaniei. O asemenea consultare ar viza felul in care cei expusi mesajelor (potrivit unui sondaj citat de organizator ar fi vorba de 3 din 5 romani -12.376.000 persoane) au considerat mesajele ca "eficiente" in sensul mobilizarii la vot. Nu trebuie uitat ca simpla expunere la mesaje nu constituie, in sine, factorul determinant al succesului unei campanii, cu atat mai putin al uneia cu manifestare finala de natura electorala. Or, participarea la alegerile din iunie 2009 a fost de doar 27,67%, un minim istoric pentru alegerile din Romania post-decembrista. Bineinteles, un rezultat slab la capitolul prezenta nu poate fi atribuit exclusiv lipsei de eficienta a acestei campanii. Dimpotriva, intra in joc mai multi factori vitali, care merita analizati cu atentie in continuare.
In primul rand, vorbim de absenteism ca o tendinta la nivel european, nu numai in plan romanesc. Daca alegerile europarlamentare din noiembrie 2007 au fost, la momentul respectiv, din punct de vedere al prezentei al vot, la cel mai scazut nivel inregistrat din 1990 incoace (si anume 29,4%) pentru toate tipurile de alegeri, in iunie 2009, rata participarii a fost si mai slaba, situandu-se la 27,4%. Pe de alta parte e adevarat insa ca si la nivelul UE participarea la vot a scazut in 2009, comparativ cu alegerile anterioare (2004)- 43,2% fata de 44,4%.
In al doilea rand, este foarte importanta miza acordata unor alegeri si "apropierea", prin tematica, de viata de zi cu zi, perceptia apropierii de "nevoile omului" fiind de astfel si una din constrangerile comunicarii europarlamentare in general (din perioada ne-electorala); din aceasta perspectiva, alegerile locale, parlamentare si prezidentiale stau natural mai bine ca cele europarlamentare. Pe de alta parte, melanjul de mesaje interne (in proportie covarsitoare) si europene -precum si confuzia uneori voita legata de competentele PE- promovate de partidele politice, nu au adus cu nimic mai aproape de romani institutia Parlamentului European, care a ramas "suspendata" intr-un fel de turn de fildes european. Nu s-a fructificat astfel in niciun fel entuziasmul romanesc pentru integrare si Uniunea Europeana, manifestat in Eurobarometrele din ultimii ani.
Nu in ultimul rand, deficientele unei campanii unitare trans-nationale se reflecta si in cadrul campaniei supuse analizei, "Tu decizi!" fiind desfasurata in toate cele 27 state ale UE si coordonata la nivel european. De aici si accentul pe elementele generale, practic axarea pe cel mai mic numitor comun statelor membre. E un aspect care poate fi regasit si in programele lansate, la nivelul UE, de familiile politice europene, cu acelasi mare succes ... Efectul este o desprindere de "elementul national si local", care da sentimentul alegatorului ca alegerile respective nu au cu adevarat o miza pentru el.
Concluzie
Campania "Tu decizi!" are multe elemente bune la capitolele planificare si implementare. O parte din ele sunt si originale, cazul "choice box-ului" de exemplu. Campania a facut mai tot ce se poate putea si la capitolul canale utilizate. Binevenite au fost si suporturile tehnice folosite, dublate de campania virala.
A reusit campania sa rezolve "problema" pe fond, a fost ea eficienta? Raspunsul depinde de cum este pusa problema in termeni de principiu (si de asteptari realiste): ce anume se asteapta de la o asemenea campanie? Sa fie una de constientizare / informare, una de mobilizare la vot, sau un remix? La capitolul constientizare, putem vorbi de o reusita prin expunerea la mesaj a unui numar mare de romani. Daca vorbim in termeni de mobilizare sau de amestec constientizare-mobilizare, campania este una mult mai putin reusita, dar vinovate nu sunt, in sine, principiile sau mijlocele folosite ci o serie de factori care "contribuie" la acest rezultat, mentionati mai sus.
Chiar si avand in vedere sectiunea "informativa" a campaniei, nu trebuie uitat ca o campanie de o luna sau de cateva luni nu poate contrabalansa decat cu greu, in mod eficient, lipsa unei "campanii permanente" vizand imaginea unei institutii europene in ochii cetatenilor. Campania permanenta ramane, din pacate, din perspectiva alegatorului, caracteristica doar vietii politice interne.
Descrierea campaniei "Tu decizi" poate fi accesata la sectiunea Studii de caz.
